luni, 8 decembrie 2008

Mama, ce minune!

Da chiar ca minune.Au venit nasii micului print sa il vada dupa ce nu l-au vazut de 5 luni nasa, respectiv 10 luni, nasul.In timpul asta am primit doar un telefon pt a se interesa ce mai face finutul lor.In rest am mai primit tel de la ei dar doar ca sa imi ceara ajutorul, si nici macar nu a intrebat ce mai face Razvi, sau daca intreba , intreba doar asa in graba fara sa apuc sa ii spun ceva.
Imi pare rau ca am urmat traditia asta prosteasca de a pune nasi copilului pe nasii nostri de botez.Eu as fi vrut sa o pun de nasa pe Marcela, cea mai bna prietena a mea, cu care ma cunosc de cand eram in clasa a V a, si de atunci nedespartite.Ma rog, aproape nedespartite ca ea a facut fac la Cj, si atunci a fost o perioada foarte grea pt noi.

Dar, sa revin la nasi, nasi cu numele.
Nu numai ca au venit dupa atata vreme dar nu au avut timp sa stea decat 15 minute pt ca erau invitati undeva (precis la niste prieteni de rangul lor).I-au dat cadou de mos, m-au mai intrebat ce mai facem, daca e cuminte Razvi si cam atat.Ce putem povesti in 15 minute?
Na, lasa, bine si atat, nu?

3 comentarii:

Florin spunea...

hmm nanu meu nu ma mai vazut de 17 ani;))....nici nu cred k stiu cand e ziua mea..:))..tarani

Moni spunea...

La noi nici macar nu au sunat. Vizita sau cadou nici vorba. Si i-am ales noi..dar se pare ca am facut o greseala :(
Asta e...nici eu nu mi-am vazut nasii de vre-o 27 de ani

Bogdana spunea...

stai linistita, eu am pus-o ca nasa pe una din cele mai bune prietene, si tot la asta am ajuns... noi ne vedem o data sapte luni de zile, telefoane ioc...

asa ca nici cu prietenii nu mi-e rusine!