marți, 27 noiembrie 2012

Progrese la gradi

Azi am avut o sedinta face to face cu una din educatoarele lui Razvan.Sedinta a fost propusa de ea pentru a-mi comunica progresele micului meu print.Si ca sa fiu sigura ca inteleg absolut tot am dus cu mine o prietena romanca care stie foarte bine germana, ca sa imi traduca ce spune educatoarea.
A inceput prin a-mi spune ca din aprilie (cu iulie si august lipsa) si pana acum Razvan a asimilat uimitor de bine limba germana. In grupa cu el mai sunt doi copii romani veniti mai recent unu in august altul in septembrie.El fiind mai "veteran" este omul de baza in comunicarea educatoarelor cu cei doi copii romani. Imi povestea ca ea( educatoarea) ii spunea ceva unuia dintre copiii romani, respectivul nu pricepea iar Razvan a sarit din locul lui de joaca si a venit si i-a spus in romaneste copilului ce a spus educatoarea.Iar copilul s-a dus si a facut ce i s-a spus.Si atunci ele, educatoarele au ramas foarte surprinse cand au vazut ca Razvan i-a tradus acelui copil. Asa si-au dat ele seama cat de bine a evoluat Razvi cu limba.
Mi-a mai spus ca e un copil foarte inteligent, ca ii umbla mintea foarte repede.Imi povestea ca se jucau nu stiu ce jocuri de masa si Razvan chiar daca nu intelegea regulile intuia intotdeauna cum se joaca jocul respectiv.
Tot jucand jocuri mi-a zis, ca a vazut ca Razvan uraste sa piarda si se supara cand pierde, se imbufneaza si cateodata renunta la joc. 
Asta da, asa e.Si cand ne jucam acasa face figuri daca pierde, nu-i place.Asta ar putea veni si din ambitie, ii place sa fie el primul la toate, sa fie cel mai bun la toate.Catodata cand pictam amandoi se mai supara daca cumva i se pare lui ca pictura mea e mai frumoasa decat a lui si imi spune ca si el a vrea sa faca asa de frumos. 
Dar mai poate fi si din cauza ca noi dorind sa il motivam sa se joace il lasam sa castige aproape intotdeauna.
Am sa mai discut cu el cum e cu pierdutul si castigatul si o sa mai incercam jocuri la care sa exersam mai bine  notiunea de a castiga si a pierde.Eu am impresia ca el crede ca daca nu a castigat inseamna ca e prost, sau netalentat, mai stiu eu ce.Cred ca ar trebui sa stie ca nu intotdeauna depinde de el, cateodata iti mai trebuie si noroc :)
Apoi mi-a mai spus ca ii place foarte mult sa se joace la coltul papusii.Tot face de mancare  :)) (nu degeaba ia cerut mosului si o bucatarie).
Are si mare grija de locul acela avand grija ca regula sa fie respectata: regula e ca nu au voie mai mult de 3 copii acolo.Daca cumva indraznesc sa se bage 4-5 copiii acolo el una doua merge si le spune ca nu au voie asa de multi.Daca nu-l asculta se duce si ii spune educatoarei.Ii plac foarte mult si jocurile de constructie si construieste tot felul de lucruri, ii place foarte mult sa taie cu foarfeca sa picteze, sa deseneze dar nu prea mult sa coloreze.Il plictiseste asta.
Referitor la reguli, a zis ca le respecta, nu are probleme deloc cu el in privinta asta si mai are grija sa fie respectate si de altii :) Dar mai calca si el cateodata pe bec si incalca regula care spune ca nu se urla cand vorbesti.Vorbeste tare si cateodata mai  si urla daca se cearta cu cineva care nu-l asculta. E mare dictator si ii comanda pe copii ca un adevarat sef.
Dar spune educatoarea, nu e agresiv deloc: nu loveste copiii, nu-i impinge...Daca apare vreo cearta mai serioasa si un copil il loveste, el nu il loveste inapoi ci se duce si ii spune educatoarei.
Si-a facut multi prieteni, nu e un copil retras, nu se joaca singur.Tot timpul are un partener de joaca si nu se joaca doar cu un copil.Bineinteles ca prefera sa se joace cu cei doi romani dar educatoarea ii mai imparte in colturi diferite tocmai pentru a nu vorbi prea mult romaneste.
Mi-a mai zis ca sunt foarte multumite ca se descurca la toaleta singur si nu are nevoie deloc de ajutor.
Ca a observat ca el cunoaste  mai multe forme geometrice si pe unele le numeste si in germana.Ca stie si cifrele si in germana.Aici am contrazis-o putin pentru ca da Razvan stie sa spuna in germana cifrele, dar el le spune pe de rost.Adica eu daca ii arat de ex cifra 6, stie in romaneste sa o numeasca, dar in germana o stie numai daca le enumera pe toate de la inceput pana ajunge la cifra respecativa.
La asta nu am lucrat eu cu el, dar o vom face.
Apoi mi-a spus ca niciodata nu se opune incercarii de activitati noi.El intodeauna doreste sa faca ceva nou, participa cu mare placere la activitati, dar nu are multa rabdare sa isi astepte randul de exemplu.Se plictiseste si incepe sa se foiasca. Mi se pare si normal zic eu, pai el vrea sa fie tot timpul in actiune nu sa astepte dupa altii.
In concluzie, cam numai de bine mi-a zis, nu au probleme cu el si s-a adaptat foarte bine.
M-am cam mirat sincera sa fiu sa vad ca il cunoaste destul de bine, stie ce ii place si ce nu-i place, ce stie si ce nu stie.Asta inseamna ca chiar daca nu abunda ele in activitati, ii observa si ii cunoaste bine pe copii. Oricum si cunoastea si observarea asta numai prin joc se poate face si comunicarea directa cu copilul.Ceea ce e bine, inseamna ca nu merge chiar degeaba la gradi si nu e lasat de capul lui.
Pentru prima data de cand e aici la gradi le dau un plus educatoarelor, nu pentru faptul ca mi-au laudat copilul :)))) stiu ca asa pare, ci pentru faptul ca il cunosc aproape la fel de bine cum il cunosc eu.

luni, 19 noiembrie 2012

Scrisorica pentru Mos Nicolae

Ieri am scris scrisoare Mosului Nicolae.Nerabdarea a fost foarte mare asa ca ne-am apucat de lucru.Si ca sa nu fie doar o simpla scrisoare scrisa de mine, i-am spus lui Razvan ca si el trebuie sa contribuie la scrisorica si sa o faca sa arate minunat, ca Mosului sa-i faca mare placere sa o citeasca si sa vada ca merita sa ii aduca ce isi doreste de la el.
Dupa ce am scris textul (dictat de el) l-am lasat pe el sa o decoreze fix cum vrea el :)





  


Scrie asa:
 Draga Mos Nicolae,

Te rog frumos daca poti sa imi aduci cadouri pentru ca am fost un baietel cumintel si dragut de 4 ani.
Daca poti sa imi aduci te rog:
- o bucatarie de jucarie ca sa gatesc pentru animalele mele
- un telescop ca sa ma uit in spatiu sa vad planetele mari friguroase si cele calduroase.
Restul cadourilor sa mi le aduci in Romania:
-carti cu povesti.

Cu mult drag Razvan                    



Textul ii apartine in intregime lui Razvan :)


Azi dimineata tata (in drum spre Italia) a trimis-o mosului .

 

marți, 13 noiembrie 2012

Plimbare de Sf Martin



Povestea Sfantului Martin
Legenda spune ca Martin von Tours ar fi fost fiul unui tribun roman si asemeni copiilor din acea vreme, a fost obligat sa intre in armata.Desi s-a opus din rasputeri deoarece nu accepta violenta, a fost obligat sa se inroleze inca de la varsta de 15 ani.Cu toata viata aspra si felul in care erau instruiti soldatii pentru a fi gata oricand sa ucida, Martin nu s-a schimbat, a ramas la fel de bun, tolerant, omenos fiind gata oricand sa sara in ajutorul semenilor sai, sa-i ajute pe cei saraci, bolnavi, infometati, desi abia se descurca si el.
Intr-o toamna tarzie si rece, Martin a intalnit un batran atat de sarac incat hainele ii erau numai zdrente.Era frig, un vant inghetat sufla deslantuit ridicand in trombe frunze uscate , iar bietul batran statea ghemuit pe jos langa zidul unei case asemeni unui caine de pripas in asteptarea inghetului mortii.
Vazandu-l Martin n-a mai stat pe ganduri si deoarece nu avea cum sa-l ajute altfel s-a dat jos de pe calul lui, si-a scos mantia osteasca de pe umeri si cu palosul a despicat-o in doua oferind batranului jumatate din ea.
In aceeasi noapte Martin l-a visat pe Iisus imbracat in jumatate de mantie, cea pe care o daduse omului sarman.Acesta i-a spus: Martin, ceea ce dai tu aproapelui tau aflat la necaz, imi dai mie si binele pe care-l faci pentru altul mi-l faci mie.

Cam asta ar fi legenda Sf Matin si in amintirea lui copiii de aici au facut o plimbare cu lanterne confectionate la gradi (de fapt ei au facut doar o parte, restul au terminat parintii cu ocazia unei asa zise sedinte cu parintii, nu am inteles totusi de ce nu le-am terminat impreuna cu copiii).
Ne-am intalnit toti intr-un loc si de acolo ne-am aprins toti lanternele si am luat-o la pas desi a fost ffff frig. La un moment dat ne-am oprit ca sa cante copilasii un cantecel despre lanterne.Apoi am plecat spre gradinita unde la un moment dat a aparut "Sf Martin" pe un calut si a impartit copiilor niste prajiturele si a plecat rapid. Parintii am fost serviti cu ceai cald si prajiturele. A
Toata treaba a inceput la ora 17 si 10 si la 17 si 40 a fost gata tot.
Tzac pac repede sa nu stam sa facem atatea lucruri ca la alte gradinite, mai serioase :))
 Bineinteles ca am facut si poze:





 Aici ar trebui sa se vada sf Martin cum imparte prajiturele


In mare sa zicem ca a fost bine, Razvan s-a bucurat mult sa se plimbe cu lanterna, a fost ceva mai deosbit pentru el, ca nu a mai facut asta.La ortodocsi nu avem obiceiul asta (din cate stiu eu)
Da e bine si asa, daca nu stii ca se putea mai bine te bucuri si cu cat ai primit, nu?

vineri, 2 noiembrie 2012

Dovlecelul haios

Noi nu prea avem de-a face cu haloweenul, nu mi se pare o sarbatoare potrivita pentru copii decat daca parintii stiu sa o transforme in ceva haios fara a avea de-a face cu monstrii, vampiri si alte cele. 
Am hotarat totusi sa sculptam si noi un dovlecel.Razvan nu a vrut la inceput pentru ca nu-i plac dovlecii ciopliti.Pe toti pe care i-a vazut pe la tv sau magazine erau infricosatori pentru el Asa ca el nu a vrut sa aiba asa ceva la el in camera.
Dar l-am convins pana la urma sa facem unul pentru ca noi aveam sa facem unul haios.
Am vrut sa il facem asa doar ca o activitate mai aparte fara sa aduc vorba de haloween, ziua mortilor si ce-o mai fi fost in ziua aia.Just for fun. 
Iata si dovlecelul nostru haios :